o mica eroare

Am stat si m-am gandit cate erori pot iesi dintr-o dorinta atat de mare de a darui, de a fi bun, de a iubi etc....si am cativa ani pe care ii pun in seama unei erori de perceptie, acum ma simt de parca mi-am gasit ochelarii aia buni cu care vad mai bine.
Cum de n-am vazut ca ceea ce credeam eu iubire, era doar un teatru de budoar insotit de o scenaristica si butaforie intr-adevar de exceptie. Dar....ma simt bine, pentru ca am fost un om bun, si chiar acum imi dau seama cata satisfactie iti aduc faptele bune. Am facut o fapta buna fata de cineva care insa nu a stiut sa raspunda nici macar la nivel "satisfacator".

Acum sunt intr-o "normalitate" superba...nu stiam ca poate fi atat de bine.